Descoperire arheologică importantă pe raza localităţii gorjene Căpreni. În urma lucrărilor demarate de OMV Petrom, pentru introducerea unei noi conducte de gaze, muncitorii au dat peste un cimitir despre care arheologii cred că datează din secolul al XVIII-lea. Situl arheologic a scos la iveală circa 300 de schelete. Vestea i-a luat prin surprindere chiar şi pe localnici, care ştiau că în zona lor ar fi fost un cimitir. Arheologii au dat de urma unor vestigii importante, mătase cu fir de aur, vase din lut şi monede vechi din argint.  

OMV Petrom a demarat o investiţie de înlocuire a conductei de gaze în zona Hurezani - Bulbuceni, pe o distanţă de circa 11 km. Pe traseul de intervenţie au fost descoperite patru situri arheologice. Unul datează din epoca fierului şi este aproape de staţia de gaze de la Hurezani. Tot acolo a fost descoperită o aşezare de epocă medievală, în apropierea mănăstirii din zonă. La Căpreni s-a găsit o aşezare feudală, însă cea de-a patra descoperire, dintre satele Aluniş şi Căpreni, i-a bulversat pe toţi.

„În urma descopertării pentru instalarea conductei, am dat de o biserică din zid, din care doar pridvorul, pronaosul şi jumătate din naos, restul din naos şi altarul sunt în afara perimetrului. Iar, în jurul ei, un cimitir. Se întinde pe o suprafaţă de vreo 200-300 de metri. Din cercetările pe care le-am făcut, acolo a existat o biserică în perioada 1805-1914, după care a fost strămutată în sat şi s-a făcut altă biserică. Morţii din cimitir au fost strămutaţi, dar probabil nu au mai fost rude, nu s-a mai interesat nimeni, sunt peste 200, chiar 300 de morminte care au rămas pe loc. Cercetările au dus la descoperirea scheletelor acestora”, a declarat Vasile Marinoiu, şeful şantierului arheologic şi expert arheolog în cadrul Muzeului Judeţean Gorj.

Arheologii au găsit şi morminte suprapuse şi o mulţime de obiecte vechi. „Interesant este că unul dintre schelete, probabil feminin, avea pe pântece şi un copil, probabil mort la naştere. Erau şi gropi goale. Dintre materiale, am găsit ceramică, câteva vase întregi. De asemenea, textile de la îmbrăcămintea lor, unele de mătase şi cu fir de aur care, probabil, au aparţinut preotului, o persoană mai importantă din comunitate, dar şi monede. Dacă ştiam că biserica ar fi fost din 1805, după monede apare că cimitirul este ceva mai vechi, una dintre acestea fiind din 1783. Am găsit şi monede de la 1905-1906, din perioada de sfârşit a cimitirului. Trebuie să luăm legătura cu oficialităţile din comună şi cu preotul, nu putem să mai lăsăm acolo rămăşiţele, pentru că le deranjează cu săpătura, să le facă o groapă comună, să le facă o slujbă”, a mai spus expertul Muzeului Judeţean Gorj.

Un arheolog care este în permanenţă pe şantier a venit cu ideea de a fi făcut un studiu de amploare asupra cimitirului, în sensul ca cele câteva sute de schelete să fie duse la Iaşi, pentru a se afla cu exactitate vechimea lor, dar experţii muzeului nu prea agreează ideea, neavând fonduri pentru aceste investigaţii suplimentare şi pentru transportul lor.

Obiectele găsite în cimitirul de la Aluniş - Căpreni au ajuns la Muzeul Judeţean Gorj. Aici vor fi curăţate, fotografiate şi înregistrate.