Antreprenorul care a înfiinţat o plantaţie de cătină în satul Cojani din Târgu-Cărbuneşti începe să culeagă roadele. Are deja cea mai mare plantaţie de cătină ecologică din România aici şi, probabil, cea mai mare de acest fel din întreaga Europă. Mare i-a fost uimirea să constate cât de bine s-a dezvoltat cătina în Gorj, astfel că a ajuns să taie arbuştii cu drujbele. Forţa de muncă este mai greu de găsit în Gorj, aşa că a ajuns să caute oameni şi în judeţele vecine.

Ilie Potecaru a început să planteze cătină în satul Cojani în anul 2015. Cu un an înainte a cumpărat în zonă în jur de 50 de hectare. A pariat pe acest loc pentru că nu este poluat şi începe acum să simtă gustul profitului.

A deschis deja în Târgu-Cărbuneşti un depozit unde păstrează marfa care ajunge şi peste hotare. „Avem 44 de hectare. Avem şi un lac pe care îl folosim pentru irigaţii, două puţuri la mare adâncime, de la 110 la 120 de metri, de unde irigăm. Avem trei soiuri de cătină. De departe, este cea mai mare plantaţie din România şi, zic eu, şi din Europa. Am vizitat multe plantaţii. Cea mai mare plantaţie pe care am văzut-o în Germania avea 31 de hectare. Toată povestea a început acum cinci ani. Am venit cu un prieten din copilărie, mi-a plăcut zona foarte tare, e muntele aproape, râuri, păduri. Am văzut că este zonă 100% eco, nu există agricultură intensivă. Sunt foarte multe păşuni, animale. Am ales acest teren pentru că nu este poluare. Acum patru ani am început să plantez 20 de hectare”, a spus Ilie Potecaru.

În acest an, recolta este una cum nu şi-ar fi imaginat. Deja culege de aproape patru ori mai mult decât se aştepta. „Vorbim de o producţie record. Ceilalţi producători de cătină m-au vizitat pentru că le-am trimis imagini şi nu m-au crezut. Avem, în medie, peste 25 de tone la hectar, ceea ce iau efectiv şi duc în depozit, în afară de ce lăsăm în urmă pentru că s-au dezvoltat foarte mult şi nu putem duce trunchiurile pe care sunt fructe. Avem o societate, facem sucuri de cătină cu miere, aronia, mure şi soc şi îmi doresc să vând în România, dar mai am contract cu Dubai, Japonia şi Germania”, a mai spus antreprenorul.

Ca să facă faţă, cei care muncesc la cules folosesc şi drujbe. Cu forţa de muncă, Ilie Potecaru se descurcă mai greu. Nu găseşte prea mulţi oameni dispuşi să muncească în ciuda faptului că oferta este una atractivă. „Se folosesc foarfece electrice, dar noi, pentru că am avut creşterea aşa de mare, trebuie să folosim şi drujbele. Le dăm jos cu drujba şi apoi luăm ramurile mai mici. Este dusă în depozit, la prerăcire, le mutăm la minus 35 de grade, într-un tunel de congelare rapidă şi apoi se scutură şi ajung în depozit. Am recoltat până acum cam 20% din plantaţie. Cu forţa de muncă e mai greu. E de calitate, dar puţină. Media e undeva la plus 60, tineri nu prea mai sunt”, a mai mărturisit proprietarul plantaţiei.

Ar avea nevoie de 50 de oameni. Nu a strâns nici jumătate, aşa că recoltatul merge mai greu în ciuda faptului că aproape tot procesul este mecanizat. „Avem foarfecă electrică, tăiem şi cu drujba. Nu este deloc greu. Nu este efort mare. Muncim ca în afară. Suntem plătiţi ca afară. Avem aici cazare, mâncare, primim bani suficient şi ne place. Nu este deloc o muncă grea, dar nu vin tinerii. Toţi cei care suntem aici cred că avem peste 60 de ani”, a spus unul dintre muncitori.

Ilie Potecaru vrea să-şi extindă afacerea. S-a asociat într-o cooperativă de producători şi vrea să acceseze fonduri europene să poată produce la Târgu-Cărbuneşti diverse sucuri şi ulei de cătină. „Anul acesta, dorim să depunem un proiect pe cooperativă de producători de cătină. Dorim partea de deshidratare, să mărim capacitatea de procesare şi depozitare, procesăm ulei şi fructe deshidratate. Investiţia este 70% nerambursabil, un milion de euro plus 30% cofinanţarea”, a explicat Ionel Burtea, partener al antreprenorului din Târgu-Cărbuneşti.

Galerie foto