Gorjenii care dețin în proprietate pădure sub 30 de hectare, dar nu au încheiat un contract de pază cu ocoalele silvice, nu pot beneficia de sprijinul acordat de stat pentru serviciile silvice. Sunt situații în care ocoalele silvice nu încheie astfel de contracte dacă suprafeţele pentru care sunt solicitaţi sunt prea mici. Mai este o problemă, acolo unde proprietarul de pădure a decedat, iar dreptul de proprietate asupra pădurii nu a fost stabilit.

Ion Răducu, fost miner la CE Oltenia, acum șomer, deține peste 1.6 hectare de pădure în comuna Licurici. Bărbatul spune că i-a fost refuzat dosarul pentru obținerea ajutorului pentru plata serviciilor silvice chiar dacă dorește să încheie un contract de pază cu ocolul silvic. "E totuși o vrăjeală și o discriminare. Eu personal am mers la ocol la Căbunești să depun acel dosar. La noi, în comuna Licurici, pădurea nu a avut pază. Pădurarul a murit de câțiva ani și de atunci Ocolul nu a mai trimis pădurar. Cei de la Ocol au spus că nu primesc niciun dosar decât la cei care au avut până în momentul de față pază plătită. Plătesc impozit pentru pădure, dar nu pot să marchez, să iau un lemn. Acum un an am făcut cerere să mi-o ia în pază și au spus că nu o ia", a declarat Ion Răducu.
Cei de la Direcția Silvică Gorj au venit și cu explicații. Conform acestora, ocoalele încheie contracte de pază cu gorjenii numai dacă suprafața deținută de solicitanți într-o anumită zonă depășește cumulat 400 de hectare. Directorul Ovidiu Cârstoc spune că nu poate angaja un pădurar să păzească un hectar dintr-o suprafață mare de pădure. Concluzia este că cetățenii trebuie să solicite în număr mare încheierea de contracte de pază cu ocoalele silvice, asta dacă vor ca măcar de la anul să primească ajutor financiar pentru paza pădurii.
Termenul de depunere al dosarelor pentru obținerea ajutorului de la stat este 31 ianuarie. Mulți dintre solicitanți au probleme în ceea ce privește dreptul de proprietate. Sunt multe cazuri și asta în mai toate localitățile în care proprietarii pădurii au decedat. În acest caz sunt două variante pentru moștenitori. "Legea spune că în cazul în care solicitantul este moștenitor al proprietarului, acesta va dovedi calitatea de moștenitor printr-un certificat de moștenitor obținut de la notariat sau a face dovada deținerii proprietății prin act emis de unitatea administrativ teritorială pe raza căreia este proprietatea", a declarat Ovidiu Cârsto, directorul Direcției Silvice Gorj.
Mai simplu este printr-o adeverință emisă de primărie însă este posibil ca unele administraţii locale să evite să emită astfel de documente acolo unde sunt mai mulți moștenitori. Cea mai sigură variantă este cea prin notariat.