Cea de-a cincia ediţie a taberei de cercetare etnofolclorică realizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj a avut parte în acest an de o închidere specială, care a dovedit din nou interesul de care se bucură peste hotare artiştii şi arta tradiţională gorjenească.

Printre cercetătorii care au străbătut timp de zece zile zona sudică a judeţului s-a aflat şi pictorul Eric Perjovski, profesor la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău, care a avut de ales între acţiunea din Gorj şi o alta din Vâlcea. Familiarizat cu Gorjul şi gorjenii după o prestigioasă participare la festivalul internaţional de arte vizuale GorjFest 2010, artistul a preferat locurile noastre.

Pictorului moldovean i s-a alăturat la finalul taberei delegaţia Academiei de Arte din Chişinău, căreia i-a fost organizată o trecere în revistă a câtorva din cele mai frumoase destinaţii turistice din Gorj. Cei nouă lectori universitari au poposit la Peştera Muierii, pe care au etichetat-o « cu adevărat magnifică », la Baia de Fier, unde măiestria culinară a locurilor le-a fost recomandată de către cunoscutul tocan de oaie, la Negomir - localitate a cărei carte de vizită sunt meşteşugarii autentici, dar şi pălinca primarului cu care şi-a pus pe jar oaspeţii… Însă locul din care nu se-ndurau să plece a fost Muzeul de etnografie de la Curtişoara. Arhitectura populară, ceramica, crestăturile în lemn, costumele, covoarele şi scoarţele gorjeneşti au încântat într-atât ochiul artiştilor de peste Prut încât cu greu au fost urniţi către celelalte destinaţii.

Parteneriat

Academia de Arte din Republica Moldova are deja încheiat un parteneriat cu secţia de arte a Universităţii Constantin Brâncuşi. Lectorii care au fost prezenţi în Gorj la finele săptămânii sunt artişti cu un palmares internaţional de invidiat: Luminiţa Gorcinschi – expert în design textil, Vladimir Lozovanu – scenograf de elită, cu un CV uluitor la numai 29 de ani, Dimitri Savişki – membru al UAP Moldova şi lector superior al Facultăţii de Arte, Victoria Sclifos, ceramist de excepţie, des premiată pentru promovarea artei decorative, Veste Maia şi Veaceslav, pictor şi designer vestimentar, implicaţi în numeroase proiecte internaţionale ale genului, Iarîna Dimitri Saviţkaia - mezina delegaţiei, doctor în patrimoniu cultural şi, nu în ultimul rând, Felicia Saviţkaia - decanul facultăţii de Arte Plastice din Chişinău, lector superior la catedra de arte decorative. 

«Un miracol de autenticitate vie şi astăzi, după atâtea veacuri, care e tot ce trebuieşte acestui judeţ pentru a fi cunoscut » a fost părerea lectorilor. Pe cât de mult i-a impresionat pe delegaţii culturali ai Republicii Moldova ceea ce au găsit aici, pe atât de mult i-a mâhnit lipsa de implicare a autorităţilor în promovarea internaţională a valorilor tradiţionale. De aceea, au propus un proiect de amploare, cu schimburi culturale pe măsură între cele două ţări.

„Să se ştie că sunt ale noastre!“

Pentru început, reprezentanţii Academiei de Arte Plastice au cerut ca expoziţia de fotografie «Acasă la Brâncuşi», vernisată la Palatul Parlamentului în septembrie 2009, să treacă Prutul, oferindu-i spaţiu în cel mai mare centru expoziţional al UAP Moldova -  centrul Constantin Brâncuşi din Chişinău.

Realizatorul expoziţiei, artistul fotograf Teodor Dădălău, a acceptat fără rezerve refacerea tablourilor, acreditând însă ideea unei concepţii diferite de execuţie a proiectului: «Îmi doresc din această a doua ediţie a expoziţiei «Acasă la Brâncuşi» un regal expoziţional al Gorjului, care să cuprindă tot ce are autentic şi demn de arătat lumii acest judeţ… geometria perfectă a ţesăturilor, armonia, simplitatea şi decenţa portului gorjenesc, lăutele fermecate şi dansul care-ţi taie răsuflarea, obiceiurile unicat în ţară şi bucatele, a căror aromă face de multe ori înconjurul lumii. Să se ştie că sunt ale noastre! Şi că avem porţile deschise şi mesele întinse pentru oricine va dori să vadă locurile care înseamnă acasă la Brâncuşi… ».