Dosarul Microsoft: 10% softuri, 90% şpagă

Dosarul penal privind şpăgile luate de-a lungul anilor de politicienii de care depindea informatizarea şcolilor scoate la iveală detalii incredibile. Martorul a cărui identitate este protejată de procurori a povestit cum, pe partea de hardware, 50% erau costuri, 50% şpagă. La capitolul softuri, şpaga ajungea la 90% din valoarea decontată din buget. Şi vorbim de sume de zeci de milioane de euro care au ajuns în buzunarele unor miniştri sau funcţionari din ministere. Printre cei amintiţi de martor sunt senatorul de Gorj Mihnea Costoiu şi deputatul de Gorj Victor Ponta. Acesta din urmă nu are deocamdată o calitate în dosar, menţionează DNA, dar cercetările sunt abia la început. Până atunci, parlamentarii din zona puterii fac tot posibilul să nu dea aviz privind urmărirea penală Ecaterinei Andronescu, fost ministru al Educaţiei.

„Acest megacontract în jur de 200 milioane dolari a fost iniţiat, negociat şi controlat de Claudiu Florică în perioada 2001 – 2002, când a avut în acest sens întâlniri directe cu Ecaterina Andronescu, Mihnea Costoiu şi alţi angajaţi ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării, factori de decizie privitori la acest proiect. Contractul a fost atribuit prin negociere cu sursă unică, deşi nu exista nici un fel de impediment din punct de vedere tehnic pentru o licitaţie deschisă, respectiva decizie fiind luată de Guvern într-o şedinţă închisă şi nepublică”, arată martorul protejat într-o declaraţie dată anchetatorilor. Documentul a devenit public după ce a ajuns la comisia parlamentară care studiază dosarul pentru a da avizul de începere a urmăririi penale pentru parlamentarii implicaţi.

Martorul explică şi cât de umflate erau facturile. „Contractul s-a derulat până în anul 2009, a ajuns în total la o valoare de 124 milioane dolari, iar valoarea reală a echipamentelor hardware cumpărate de Ministerul Educaţiei, a fost de aproximativ 50% din preţul contractual şi în cazul aplicaţiilor software şi serviciilor valoarea reală fiind aproximativ 10% din preţul achiziţiei”, explică martorul. Acesta spune că profiturile se scurgeau către off-shore-uri, de unde banii erau transferaţi în conturile unor prieteni ai beneficiarilor reali ai mitei. „Mecanismul era de a se crea un profit cât mai mare în firmele subcontractante, profit din care erau scoase prin intermediul unor off-shore-uri sumele de bani necesare plăţii mitelor prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Odată ajunşi banii în off-shore-urile din destinaţii cât mai îndepărtate pe teritoriul României, mitele erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele de lângă autoritatea contractantă şi care aveau rolul de a spăla respectiv bani şi de a-i aduce în ţară pe căi legale sau o parte erau scoşi numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduşi în numerar în ţară, tot în mod ilicit, folosind diferiţi intermediari care aveau doar sarcina de a-i transporta în ţară, toate acestea făcându-se în scopul ascunderii sursei veniturilor de persoanele care încasau mită”, se arată în declaraţia martorului.

Lecţii făcute de liceeni, vândute la suprapreţ

Martorul protejat a dat şi exemple de preţuri umflate. „Pot exemplifica în acest sens că o imprimantă care se găsea pe piaţă la preţul de 300 euro era vândută de Siveco, Ministerului Educaţiei la un preţ de 1.500 euro, iar lecţiile informatice care era cumpărate de Siveco la preţul de 1.000 - 2.000 euro bucata, erau vândute Ministerului Educaţiei la preţuri de 9, 10 şi chiar 11.000 euro. Lecţiile au fost cumpărate în parte de la firma Softwin, o parte au fost dezvoltate de către angajaţi Siveco, iar altă parte a fost achiziţionate de Siveco de la liceeni, practic de la beneficiari finali ai proiectului. În acest scop Siveco a organizat o competiţie adresată tuturor şcolilor şi liceelor pentru elaborarea de lecţii informatice şi cele mai bune lecţii din cadrul competiţiei erau achiziţionate la preţuri modice de către Siveco şi revândute Ministerului Educaţiei şi Cercetării la preţuri de la 5 până la 10 ori mai mari”.

NUME

Printre persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită, martorul îi aminteşte pe Adrian Năstase, Alexandru Bittner, Remus Truică, Victor Ponta, Ecaterina Andronescu, Cristina Ghiţulică, Mihnea Costoiu, Ecaterina Andronescu, Mihai Tănăsescu, Dan Nica, Alexandru Athanasiu, Mircea Miclăuş, Andrei Marga.

Vizualizări: 239

Trimite pe WhatsApp

Alte articole din Justiție:

Citește și: