Cele șase decenii scurse de la trecerea în neființă a lui Constantin Brâncuși au fost comemorate, joi, prin mai multe manifestări care au avut loc atât pe meleagurile natale de la Hobița, cât și la Paris, acolo unde artistul este înhumat. Ministrul Culturii a poposit și el pentru scurt timp la casa memorială amenajată de autorități la Hobița, la câteva sute de metri distanță aflându-se, prăbușită, „adevărata” casă în care artistul a copilărit alături de cei șase frați ai săi.

La Paris, delegația de români care a ajuns acolo nu a mai fost condusă de Laurian Stănchescu, după ce acesta nu a putut să iasă din țară din cauza problemelor pe care le-a avut cu actele de identitate. Cântăreața Emilia Dragotoiu Nanu a fost cea care a cântat la mormântul din Montparnasse o doină de jale, ea împărțind, de asemenea, cozonac și vin românesc francezilor care treceau prin zonă. Parizienii au fost uimiți să afle despre obiceiul românesc al datului de pomană, fiind asigurați că nu li se întâmplă nimic rău dacă acceptă vinul și cozonacul. La mormântul lui Brâncuși a fost dus și pământ luat din cimitirul de la Hobița, asta în timp ce la Hobița, în bisericuța din cimitir, se află o urnă cu pământ adusă cu aproape două decenii în urmă de la Paris. Omul de cultură Ion Cepoi a mărturisit că în urna respectivă nu se mai află doar pământ franțuzesc întrucât, atunci când a venit cu urna de la Paris și a pus-o preț de câteva clipe pe pământul de la Hobița, aceasta a crăpat, iar pământul s-a amestecat cu cel autohton.

Horă de pomană în cimitir

În cimitirul din Hobița în care își dorm somnul de veci rudele lui Brâncuși, inclusiv mama acestuia, a fost organizată joi o slujbă de pomenire, preotul satului rugându-se de câteva ori pentru iertarea păcatelor și somnul de veci al artistului. Cel mai interesant moment l-a reprezentat însă hora morților, o horă jucată printre cruci și morminte de dansatori de la Ansamblul „Doina Gorjului” și Cepoi, dar și primarul Cosmin Pigui au explicat că hora respectivă reprezintă o tradiție aproape unică în țară, fiind păstrată doar în anumite zone din Gorj și din Voievodina Sârbească. „Atunci când sunt sărbători în sat se fac hore de pomană, iar noi am ținut aici o horă de pomană pentru Brâncuși pentru că și el când era mic aici în sat, la Hobița, participa la astfel de hore de pomană. Doar în câteva sate se mai întâlnește acest obicei și, din câte am înțeles, în comunitatea de români din Voievodina”, a menționat primarul Pigui.

Ministrul Culturii, la Hobița

Din cimitirul de la Hobița, participanții la comemorarea celor 60 de ani au mers la Casa Memorială din sat, unde au urmărit o scenetă cu doi actori gorjeni prin care era redat un crâmpei din viața lui Brâncuși. La casa respectivă a ajuns în jurul prânzului și ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, acesta participând anterior la manifestările organizate la Târgu Jiu pe aceeași temă. Vulpescu a fost primit în casa memorială și invitat să o viziteze, putând să vadă cum în camerele de doar câțiva metri pătrați, pe un singur pat de lemn, Brâncuși a crescut alături de cei șase frați ai săi, plus părinții. „E un loc extrem de important pentru toți românii și mă bucur să fiu azi aici, în ziua în care se împlinesc 60 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuși. Cred că este o ocazie importantă pentru a-i cultiva memoria și a face lucrurile pe care avem obligația morală să le facem, și anume înscrierea Ansamblului Calea Eroilor în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum și înființarea Muzeului Național Brâncuși la Târgu Jiu”, a spus Vulpescu.

Au uitat de adevărata casă a lui Brâncuși

Ministrul a plecat din Hobița la fel de repede cum a venit, având, probabil, multe alte treburi importante de rezolvat. La un minut de mers pe jos de Casa Memorială ar fi putut însă să vadă ce a mai rămas din casa considerată ca fiind cea „adevărată” a copilăriei lui Brâncuși.

Construită tot din lemn ca și memoriala, „adevărata” este acum un pachet de lemne prăbușite din construcția care ar fi trebuit să fie mândria unei națiuni, nu doar a unui sătuc din Gorj. Ioana Gogoiu, cea în curtea căreia se află casa în care sunt prinse bârne din locuința originală a lui Brâncuși, distrusă într-un incendiu, spune că ea e prea bătrână pentru a mai putea repara vreodată o astfel de construcție. „Doar domnul Stănchescu a fost pe la noi acum vreo două zile, în rest nu ne-a mai întrebat nimeni de nimic de ani de zile. Și dumnealui zice că se va face ceva, dar nu cred că mai apuc eu ziua aia. Asta e casa pe care muma Frusina a primit-o de zestre. Așa era atunci, a câștigat-o la căciulă. Casa a fost mutată de acolo, unde e memoriala, aici. Ei când au făcut casa memorială au luat o casă de la unu al lui Calistrate, ca să vadă francezii că au ceva aici. Dar nu seamănă cu casa lui Brâncuși. Aia e joasă, aplecată, așa cum se vede și la televizor, pe când asta era mare. S-a ales praful de ea. Știu că era blestemată că un unchi al nostru a făcut numai prostii pe aici prin ea. Înjura și stătea beat, iar noi, când am vrut să ne adopte, nu am vrut pentru că ne era frică de el. Acum s-a dărâmat și doar vreo câteva grinzi mai sunt bune în ea, chiar alea care provin din casa în care chiar a copilărit Brâncuși”, spune bătrâna.

Galerie foto