Cancerul de col uterin este un tip de neoplasm care apare în celulele colului uterin (numit și cervix) - partea inferioară a uterului, care face legătura cu vaginul.

Colul uterin este format din două părți distincte și este acoperit cu două tipuri de celule diferite:
• endocervix - partea colului uterin de lângă corpul uterului, acoperită cu celule glandulare
• exocervix sau ectocervix - partea de lângă vagin, acoperită cu celule scuamoase

Celulele glandulare și celulele scuamoase se întâlnesc într-un loc numit zonă de transformare. Locația exactă a zonei de transformare se schimbă după naștere și odată cu înaintarea în vârstă.
Cele mai multe tipuri de cancer de col uterin încep în celulele din zona de transformare.

Aceste celule nu se transformă brusc în cancer, inițial apar modificări precanceroase care ulterior evoluează spre cancer. În unele cazuri este nevoie de mai mulți ani, iar în altele este suficient un an de zile.

Se folosesc mai mulți termeni pentru a descrie aceste leziuni precanceroase, inclusiv neoplazie intraepitelială cervicală (CIN - cervical intraepithelial neoplasia), leziune scuamoasă intraepitelială (SIL - squamous intraepithelial lesion) și displazie cervicală (“rana pe col”). Aceste modificări pot fi depistate cu ajutorul testului Papanicolau și pot fi tratate înainte să se dezvolte în cancer.
Cancerul de col uterin rămâne al doilea cel mai frecvent cancer la femeile din întreaga lume și reprezintă o prioritate de sănătate publică la nivel mondial.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește incidența și rata mortalității prin cancer de col uterin.

Cancerul de col uterin poate fi o boală vindecabilă, dacă este diagnosticat și tratat într-un stadiu incipient. Rata de supraviețuire în cazul descoperirii precoce a cancerului de col uterin este de 90%.

Metode de prevenție în cancerul de col uterin:
- metode de barieră (abstinența și folosirea prezervativului)
- prevenția primară (prevenția infectării cu HPV - Human Papilloma Virus) – se bazează pe vaccinarea precoce anti-HPV, de preferat înaintea începerii vieții sexuale
- prevenția secundară (diagnosticul precoce al cancerului uterin) – se bazează pe screeningul sistematic al cancerului de col uterin, efectuat prin:

a. citologie convențională (test Babeș-Papanicolau) și citologie în mediu lichid
b. inspecție vizuală cu acid acetic (colposcopie)
c. tiparea HPV la nivel cervical pentru identificarea tipurilor HPV cu risc oncogen crescut

Specialiștii au stabilit că există mai multe cauze care pot duce la apariția cancerului de col uterin. Dintre acestea, cea mai frecventă cauză este infecția cu virusul HPV. Legătura cauzală dintre infecția cu HPV 16/18 și cancerul de col uterin este certă și unanim acceptată, putând fi comparată cu legătura dintre fumat și cancerul pulmonar.

Infecțiile tractului genital cu HPV sunt cele mai frecvente infecții cu transmitere sexuală. În cursul vieții sexual active, majoritatea femeilor sunt infectate cu una sau mai multe tipuri de HPV.

Deoarece HPV poate fi transmis și prin contact sexual nepenetrant (simpla atingere cutaneo-mucoasă, cutaneo-cutanată), singura modalitate eficientă de prevenție a infecției cu HPV ar fi reprezentată de abstinența totală, măsură preventivă nefezabilă. Vaccinarea anti-HPV asigură prevenția primară a cancerului de col uterin prin prevenția infecției HPV.

Screeningul cancerului de col uterin prin testul Babeș-Papanicolau depistează celulele anormale în stadii incipiente, când pot fi îndepărtate ușor, prevenind apariția cancerului de col uterin. Toate femeile trebuie să participe regulat la screening în perioada 25-64 de ani. La început, testul trebuie făcut o dată pe an. După două rezultate consecutive normale, testul este indicat o dată la trei ani. Dacă după trei testări consecutive rezultatele sunt normale, testul Babeș-Papanicolau se poate opri la vârsta de 65 de ani.

Vaccinarea anti-HPV reduce riscul de apariție al cancerului de col uterin, dar nu elimină necesitatea efectuării screeningului.

Împreună, screeningul și vaccinarea reprezintă cea mai eficientă protecție împotriva cancerului de col uterin.

Pentru a putea participa la screening, este necesară o programare la un medic ginecolog, în vederea prelevării testului Babeș-Papanicolau. Programarea nu trebuie să se suprapună perioadei de menstruație. Trebuie evitat contactul sexual și tratamentele intravaginale cu două zile înainte de efectuarea testului. Printr-o examinare scurtă și nedureroasă, medicul ginecolog va lua o mostră de celule de la nivelul colului uterin. Aceste celule vor fi trimise la laborator, unde vor fi examinate la microscop pentru a identifica eventualele celule anormale.

În cazul rezultatului normal la testul Babeș-Papanicolau, riscul de apariție al unui cancer de col uterin este foarte scăzut, dar pacienta trebuie să continue să efectueze acest test cu regularitate.
În cazul rezultatului anormal la testul Babeș-Papanicolau, se va indica una din următoarele măsuri:

- efectuarea unui nou test Babeș-Papanicolau în termen de 3-6 luni
- testarea pentru virusul HPV
- o colposcopie – procedură care îi permite medicului să examineze mai amănunțit colul uterin

Nu există test de screening perfect, astfel că testul Babeș-Papanicolau poate să nu depisteze unele cazuri de boală. De aceea, este necesar ca acest test să fie făcut regulat, pentru ca orice aspect anormal neînregistrat să fie depistat la următorul test, înainte de a deveni periculos.

Material realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie Cabinet Planificare familială din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu