Protestul la care au participat luni la prânz în centrul municipiului circa 100 de concesionari de terenuri din zona Rânca a scos în evidență o dorință mai veche a acestora şi, probabil, singura care va putea duce, în timp, la dezvoltarea staţiunii. Cabanierii au cerut autorităților locale să facă demersurile necesare care să permită ca Rânca să devină unitate administrativ teritorială sau să aibă un „guvernator” propriu, un fel de administrator, primar fiind prea mult spus, care să se ocupe de gestionarea problemelor din staţiune.

La protestul de luni de la Târgu Jiu au venit proprietari ai unor hoteluri importante din stațiune, cabanieri, dar și simpli proprietari ai unor case de vacanță, în fruntea lor fiind liderul asociației care le reprezintă interesele, Constantin Pănescu. Pe lângă pancarte şi mesaje menite să susțină dezvoltarea turismului la Rânca, nemulţumiţii au adus cu ei și un filmuleț în care prezintă imagini deloc încântătoare din stațiune. Ulițe care au pretenții de străzi și care sunt pline de nămol, fiind uneori inaccesibile turiștilor, câini care atacă pe oricine le iese în cale sau mormane de gunoi aruncate la întâmplare sunt lucruri care se regăsesc pe imaginile de care autoritățile ar trebui să țină cont atunci când vorbesc despre „perla” turismului gorjean.

Cabanierii recunosc faptul că mai sunt multe de făcut la Rânca până când aceasta să devină o stațiune și tocmai de aceea încearcă să determine autoritățile să le fie alături, mai ales că, la fiecare vizită importantă de care au parte oficialii de la Târgu Jiu, stațiunea e enumerată la capitolul „realizări”. „A murit un copil acolo, a căzut în fosa septică. Dacă rețeaua de canalizare în care s-au băgat milioane de euro era funcțională nu mai exista fosa respectivă. Sunt o mulțime de construcții abandonate, sunt mustăți de fier lăsate la nivelul solului și oricând se poate întâmpla o nouă tragedie. Sunt plăci de beton ce se pot prăbuși peste turiști pentru că sunt lucrări neterminate de mulți ani. Nimeni nu se interesează de lucrurile astea”, a spus Gavrilă Tomiță, alți cabanieri incluzând la capitolul „realizări” și mirosurile de nesuportat ale gunoaielor aruncate la întâmplare în sezonul cald.

„Rânca! Rânca!”

Participanții la miting au strigat de zor pentru salvarea stațiunii care încă mai are șansa să devină „Sinaia Olteniei”. Doar faptul că trece Transalpina prin Rânca nu e suficient, mai ales că drumul e mare parte din an închis. Stațiunea e, de fapt, un cartier al orașului Novaci și al localității Baia de Fier, fiind administrată de cele două primării împreună cu o obște care a câștigat recent drepturile de proprietate pe o importantă suprafață de teren pe care s-au construit vile și pensiuni. Și așa apare ideea găsirii unei formule de administrare a „stațiunii”, cabanierii plângându-se de faptul că anual cotizează cu taxe și impozite de zeci de mii de lei fiecare, dar fără să vadă că banii sunt investiți cu cap în ceva care să fie util dezvoltării turismului.

„Noi am venit aici pentru că vrem, în primul rând, ca Rânca să devină o localitate. Guvernanții pe care îi avem, domnul prefect, să ne ajute cu un guvernator de aici pentru că nu mai vrem să avem Obștea Banca Gilort pe de o parte și Primăria Novaci cu Primăria Baia de Fier pe de altă parte. Toți strâng bani, dar nimeni nu face nimic”, spunea Constantin Pănescu, liderul asociației concesionarilor de la Rânca, el organizând acum doi ani și celebra „pomană” cu colivă pentru Transalpina, în acea perioadă șoseaua fiind închisă pentru turiștii care ar fi putut tranzita zona și ar fi ajutat și afacerile din stațiune.

 Mesajul lui Florescu

Toți reprezentanții aflați în fruntea județului au admis ieri că știu despre problemele de la Rânca, mai ales că au primit și memorii de la protestatari, președintele interimar al Consiliului Județean, Ciprian Florescu, transmițând un mesaj ferm către primarii din Novaci și Baia de Fier. „Despre Rânca vorbim întotdeauna ca despre o perlă a turismului gorjean și, atunci, trebuie să o transformăm în așa ceva. Toată lumea trebuie să înțeleagă că lucrul acesta trebuie făcut”, a spus Florescu, până la numirea însă a unui „guvernator” la Rânca, așa cum cereau protestatarii, mai e cale lungă, deși o administrație unică ar purta responsabilitatea pentru dezvoltarea întregii zone.