Procurorii Secţiei de anchetă anunţă oficial că Laura Codruţa Kovesi e acuzată că ar fi primit 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiţă pentru extrădarea lui Nicolae Popa, când aceasta avea funcţia de procuror general al României. Kovesi este acuzată că a minţit privind relaţia privată cu Ghiţă.

„Procurorii Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem şi efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) şi mărturie mincinoasă”, se arată într-un comunicat de presă al Parchetului General.

Potrivit sursei citate, în cursul anului 2011, Kovesi, în calitate de fost procuror general al PÎCCJ ar fi pretins şi primit suma de 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiţă pentru extrădarea lui Nicolae Popa, aflat la acel moment în Indonezia - jakarta. De asemenea, Kovesi ar fi implicat Parchetul General pentru achitarea cheltuielilor de transport pentru mai multe persoane implicate în extrădarea lui Popa, între care şi un reprezentant SRI.

„Totodată, în perioada 2010-aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcţiei de procuror general al PÎCCJ, magistratul ar fi implicat instituţia pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate, (...) şi ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligaţia să asigure aducerea în ţară a persoanei condamnate şi care făceau parte din Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, precum a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI. Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegaţii de procurori indonezieni în România, la sfârşitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferinţe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegaţia desemnată să procedeze la aducerea în ţară a condamnatului din bugetul PÎCCJ”, mai arată sursa citată.

De asemenea, Kovesi ar fi determinat ca Ministerul de Interne să pună la dispoziţia IGPR suma de bani necesară plăţii transportului Jakarta — Bucureşti.

„Procurorii din cadrul SIIJ au mai reţinut că la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, magistratul menţionat anterior a fost audiat, în calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relaţia pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relaţie pur instituţională, negând existenta unei relaţii private, deşi această relaţie ar fi constituit o împrejurare esenţială pentru cauza penală”, mai arată sursa citată.

„Menţionăm că în aceeaşi cauză, printr-o ordonanţă din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale şi începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, şi fals în declaraţii, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare şi relaţii publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală”, mai arată comunicatul.

La ieşirea de la audierea de vineri, Laura Codruţa Kovesi a declarat că a formulat două cereri de recuzare, pentru procurorul de caz, Adina Florea, şi pentru şeful Secţiei de anchetare a magistraţilor, Gheorghe Stan. Cererea a fost respinsă.