Puţini m-au luat în seamă când spuneam că “Răpirea din Irak” va fi un izvor nesecat de subiecte de presă. Din păcate, la vremea aceea, subsemnatul nu putea decât să intuiască amploarea diversiunii. Imediat după “fuga” teroristului Omar Hayssam au căzut capetele celor trei şefi de servicii secrete ( SRI, SIE, DGIPI) şi a Procurorului General al României. Generalul Ilie Botoş pleca de la conducerea Ministerului Public, spunând că există în lucru un dosar foarte important, în care alături de Omar Hayssam sunt implicaţi în contrabanda internaţională de armament, un număr important de oameni politici. Imediat, a fost înaintat în grad şi promovat la Parchetul Militar.Astăzi, în plină criză, când buboiul copt al Justiţiei abia aşteaptă să se spargă, judecătorii blochează tribunalele, iar UE este cu ochii pe noi, la capitolul Justiţie, ne paşte o surpriză de proporţii. Monştrii născuţi din secretizarea dosarului răpirii jurnaliştilor scot capul şi se întorc împotriva celor care i-au “secretizat” pentru 50 de ani. Unul dintre aceştia este dosarul Fuga lui Hayssam, altul este Armamentul. Disperaţi de presiunile politice şi de intervenţia serviciilor secrete în actul de justiţie, magistraţii implicaţi în astfel de dosare au ajuns să ceară protecţie. Este cazul fostului procuror şef DIICOT Angela Ciurea. Rămâne de văzut ce o să spună Comisia Europenă în raportul de ţară la capitolul Justiţie.

Un procuror acuză

Zilele trecute, fostul procuror şef DIICOT Angela Ciurea a depus la câteva instituţii ale statului o notificare, în fapt mai mult o cerere de protecţie. Documentul dezvăluie doar o mică parte din presiunile şi intervenţiile făcute la nivel înalt în dosare de siguranţă naţională ca ALRO Slatina, Nuclearelectrica, Fuga lui Omar Hayssam sau Armamentul. 
Ciurea afirmă că după ce a preluat aceste dosare, şefii săi ierarhici i-au solicitat să nu ancheteze anumite persoane implicate în traficul de armament din internaţional, cauză disjunsă din dosarul „Fuga lui Omar Hayssam" sau în lucrările legate de marea anchetă de spionaj (privatizările strategice).
Într-unul din articolele precedente, ziarul nostru descria cu lux de amănunte modul în care procurorii DIICOT, mai ales cei care deţin certificat ORNISS nivel SSID îşi desfăşoară activitatea.  
Iată ce spune Ciurea :
“Ulterior desemnării, la scurt timp, în urma evoluţiei anchetelor, mi s-a cerut insistent de către şefii mei ierarhici de la acea dată să mă retrag din aceste dosare, ori să efectuez sau nu acte de urmărire penală asupra unor persoane din mediul politic sau economic, împotriva convingerii mele, şi nu am dat curs acestor presiuni, lucru care a dus la represalii împotriva mea".
Ce nu poate spune public Angela Ciurea este faptul că presiunile cele mai mari s-au făcut în dosarul 628/D/P/2005, privind traficul internaţional de armament. Şi că în urma refuzului procurorilor de a lucra în subordinea generalului SRI Florian Coldea, aceştia s-au ales cu abţibilde pe uşile birourilor – Zonă de Securitate Clasa I. Ca la Securitatea aia veche.

Operaţiuni speciale în portul Pireu

Şi dacă venii vorba despre dosarul Armamentul, vă vom spune o poveste cel puţin interesantă din portul Pireu. Poate că, după mai bine de 10 ani, va soluţiona Parchetul Militar şi acest dosar peste care s-a aşternut praful secretizării. 
În 1996, Regia Autonomă Romtehnica punea la cale o tranzacţie cu armament pentru ţările arabe, din categoria “operaţiunilor speciale”. La data aceea, în ciuda protocoaleleor încheiate de România cu aliaţii americani şi europeni, astfel de aventuri erau ceva obişnuit. Romtehnica era în subordinea Departamentului de Înzestrare a Armatei, condus de generalul Florentin Popa. Tranzactia ilicită cu armament trebuia să aibă loc în portul Pireu din Grecia. Era vorba de o navă militară românească burduşită cu zeci de tone de kalaşnikoave, aruncătoare de grenade de calibru mic şi alte echipamente de infanterie. Vasul a intrat in port, dar, surpriză, partenerul de contract nu s-a prezentat. Neştiind ce să facă, echipajul a scos nava din port, apoi, a simulat o defecţiune şi s-a întors din drum. 
Respectând procedurile portuare, un echipaj grecesc, i-a condus pe români la docurile de reparaţii. În urma verificărilor, grecii au dat de armament, au sechestrat nava şi au fost contactate autorităţile române. Echipajul a fost îndrumat să stea la hoteluri în Pireu sau Atena. Speriati, românaşii au abandonat nava cu tot cu armament şi au dispărut. Parchetul civil grec ( grecii nu aveau unul militar) l-a chemat la faţa locului pe ataşatul militar român de la Atena Angelescu, apoi sesizat parchetul nostru militar. S-a făcut dosar. Nici în ziua de azi, grecii nu au primit răspuns. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu nava militară sau cu încărcătura. Scandalul a dus la demiterea faimosului general Florentin Popa şi a mai multor subordonaţi ai săi de la Înzestrarea Armatei. 
Din partea armatei, pentru cercetarea acestui caz a fost numit Ilarion Giuroiu, la vremea aceea ofiţer de protecţie internă în cadrul Direcţiei de Siguranţă Militară.