Autorizațiile sanitare le dau bătăi de cap primarilor din județul Gorj. Aceștia sunt nemulțumiţi pentru că nici până la această dată nu s-a stabilit numărul școlilor care vor fi închise în următorii ani pentru a putea investi în ele și a obține toate documentele necesare pentru autorizarea lor. Sorin Bucurescu, primarul din Slivilești, are experiență din anii trecuți, când a modernizat unități de învățământ cu bani din bugetul local, apoi au fost închise. Doar 70 de școli din Gorj dețin autorizații sanitare.

Primarul din Slivilești, Sorin Bucurescu, este nemulțumit că în fiecare an școlile din comună sunt controlate dacă au sau nu autorizații sanitare, însă nici până în acest moment nu există o situație exactă cu unitățile care sunt propuse pentru desființare în următorii ani. Acesta nu își permite să investească într-o unitate de învățământ miliarde pentru ca peste un an să se desființeze. ”În satul Tehomir am făcut o investiție de un miliard, după care a fost desființată. Am adus calculatoare, am pus termopane. Mai mult decât atât, în fiecare localitate trebuie numiți directori care să fie competenți, nu oameni pe care nu îi interesează nu sunt obosiți fizic”, spune primarul Bucurescu. Acesta a mai vorbit și despre școala din satul Strâmtu, în care are de gând să investească dacă va ști clar ce situație va avea aceasta pe viitor. ”Trebuie să am garanția că va fi păstrată pentru a moderniza această clădire care în acest moment nu se poate învăța din cauza igrasiei. Nu vreau să fie desființată apoi din cauză că nu are copii suficienți”, mai menționează Bucurescu.

Fără autorizaţii

Din cele 289 de unități de învățământ din județul Gorj doar 70 au autorizații sanitare. Toate se află în mediul rural, unde din cele 264 de școli 219 nu dețin actele necesare de la Direcția de Sănătate Publică Gorj. ”Cazuri punctuale sunt în special în mediul rural, acolo unde grădinițele funcționează în același local cu școlile primare pentru că nu este acces separat în sala de clasă. Sunt  vreo 40 de localuri care au probleme cu eliberarea autorizațiilor sanitare. Unii nu au această autorizație sanitară, alții nu le pot obține pentru că nu există apă curentă în localitățile respective și nu au intrarea separată”, precizează Ion Ișfan, inspectorul școlar general adjunct. În situațiile critice, consideră acesta, se află  Baia de Fier, Bumbești-Pițic. ”Acolo este vorba de actul managerial, de omul care ocupă funcția de director, de interesul pe care dânșii îl arată față de actul de învățământ. Tot așa, sunt și unități din mediul rural cum e Țânțăreniul, care are autorizație pentru toate școlile, Bălăneștiul sau Târgu-Logrești, unde directorii sunt responsabili”, mai explică Ișfan.

RECOMANDARE

”Directorii de școli ar trebui să își dea tot interesul pentru ca în clădirile în care se desfășoară procesul de învățământ viața copiilor să fie în siguranță, adică aceste clădiri să fie autorizate din punct de vedere sanitar. În momentul de față avem unități în județ pentru care nu s-a cerut niciodată autorizația de funcționare, cel puțin în anul 2011-2012 au funcționat fără aceste autorizații sanitare, dar avem și unități care au depus la Direcția de Sănătate Publică documentele pentru obținerea avizului”, susține Ion Ișfan.