Cele două centrale electrice pe care statul român se tot chinuiește de un deceniu și jumătate să le construiască pe râul Jiu, la Dumitra și Bumbești Jiu, sunt acum aproape de finalizare, dar cu greu vor putea fi puse însă în funcțiune dacă nu respectă condițiile de mediu. Ecologiștii, dar și reprezentanții Parcului Național Defileul Jiului trag un semnal de alarmă și spun că mediul va fi grav afectat după ce râul va fi captat și apa va fi dusă prin conducte subterane spre cele două centrale. Prin albia Jiului va mai curge doar un debit de 2,7 mc/secundă, adică foarte puțin.

O dezbatere în acest sens a fost organizată miercuri la Bumbești Jiu, la sediul Parcului Național Defileul Jiului, cel mai așteptat participant fiind cel din partea Hidroelectrica. O doamnă a reprezentat conducerea societății, motivând că directorul general e plecat din țară, compania fiind una pe care o cunoaște foarte bine Andrei Maioreanu, gorjeanul care este de câteva luni secretar de stat pe acest domeniu.

„Un obiectiv strategic”

Dana Crâsnic a vorbit despre importanța acestei investiții, dar și despre faptul că lucrările începute în 2003 sunt acum aproape de finalizare. Cam 100 de milioane de euro reprezintă valoarea totală a proiectului, în prezent fiind gata construcțiile, Hidroelectrica urmând să se ocupe de aducerea echipamentelor necesare producerii energiei electrice.

„Noi susținem finalizarea investiției deoarece este un obiectiv strategic, de interes național. Gradul de realizare a acestei investiții este de aproape 85%, iar asta ne duce în imposibilitatea de a nu continua lucrările. Ar fi absurd pentru că, altfel, ar trebui suportate alte costuri, ori de demolare a ceea ce s-a făcut până acum, ori de conservare”, a spus reprezentanta Hidroelectrica.

Cer suspendarea proiectului

În schimb, Diana Cosmoiu, de la World Wide Fund for Nature România, a menționat că România trebuie să respecte legislația europeană în materie de protecție a mediului, iar pentru asta investițiile de pe Jiu au nevoie de un aviz final de funcționare care cu greu poate fi obținut în condițiile actuale. „Din punct de vedere al conservării naturii noi susținem suspendarea acestui proiect energetic. Nu susținem o stopare a lui, o demolare a ceea ce s-a făcut, ci doar să ne oprim cu toții și să analizăm cu responsabilitate pentru a vedea ce este de făcut de acum încolo”, a menționat activista de mediu.

Studiu de impact asupra mediului

Prefectul de Gorj, Ciprian Florescu, și un vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara, au mediat discuțiile în prima parte a dezbaterilor, încercând să aducă cele două părți la un numitor comun. Florescu chiar a comparat cele două tabere cu două drepte paralele care, la cum stau lucrurile acum, nu se vor întâlni într-un punct comun niciodată. Prefectul le-a cerut acestora să depășească orice barieră și să încerce să găsească acel punct comun care să ducă atât la finalizarea investițiilor, dar și la protejarea mediului. Un studiu de impact asupra mediului ar urma să fie realizat în perioada următoare, asta în condițiile în care Hidroelectrica se grăbește să finalizeze proiectul până la venirea iernii.

Directorul Parcului Național Defileul Jiului, Marin Șerban, spune că specialiștii parcului au evaluat până acum gradul de conservare a speciilor, rezultatele fiind pozitive deocamdată. „Probabil că prin micșorarea debitului râului Jiu acest habitat va fi afectat. Este un habitat prioritar la nivelul Uniunii Europene și la nivelul Parcului Național Defileul Jiului, pentru care sunt propuse măsuri de conservare în cadrul planului de management”, a menționat Șerban.

De partea ecologiștilor care susțin că energia ce va fi produsă de noile centrale electrice de pe Jiu va avea un impact de 0,072% asupra Sistemului Energetic Național este și Cristian Stoiculescu, cercetător științific, cel care în 2004 a făcut demersurile pentru înființarea actualului Parc Național. „Se obține o cantitate mică de energie în condițiile în care noi oricum exportăm energie. Facem exportul în țări vecine care, spre deosebire de noi, își protejează mediul de astfel de investiții, reușind să atragă turiști. La noi cine să mai vină să vadă niște șantiere abandonate, că e plină țara de lucrări faraonice abandonate”, spune Stoiculescu.

Galerie foto