Prima ediţie a Târgului Meşterilor Populari din Oltenia a deschisă, ieri, în mod oficial de către autorităţile locale. Aproximativ 20 de meşteri din judeţele Gorj, Dolj, Olt, Argeş şi Vâlcea şi-au expus marfa în centrul oraşului. Îmbrăcaţi în costume populare specifice zonei de unde provin, aceşti oameni modeşti au asistat cu emoţie la festivitatea de deschidere. Majoritatea dintre ei nu mai sperau că vor fi căutaţi şi scoşi din cătunul lor. Timp de câteva zile târgujienii vor putea admira vase de ceramică decorativă, cusături, împletituri din nuiele, machete de lemn şi multe alte obiecte artizanale. Primăria Târgu Jiu nu va percepe taxă pentru spaţiu şi va asigura cazarea gratuită a meşterilor populari.Florin Cârciumaru, primarul municipiului Târgu Jiu ne-a declarat:,,Meşterii populari vor fi cazaţi la internatul Colegiului Naţional,,Tudor Vladimirescu,, în toată această perioadă. Nu am perceput taxă pentru căsuţele unde şi-au expus marfa tocmai pentru a-i încuraja să-şi păstreze meşteşugul şi să mai participe la acest gen de activităţi şi în viitor. În luna august vom organiza Târgul Meşterilor Populari din România şi sperăm ca şi de această dată să avem cât mai mulţi participanţi.,,

Pasiuni transformate în vicii

O mare parte a meşterilor populari spun că practică această artă din pasiune şi nu din interes material. Obiectele expuse pot fi comercializate la preţuri destul de ridicate ajungând chiar şi la 2oo de euro. Cu toate acestea oamenii consideră că munca lor nu este plătită nici măcar pe jumătate. Ionel Traian din Târgu Cărbuneşti este profesor de educaţie fizică la o şcoală din localitate şi realizează machete din lemn ce reprezintă diferite biserici şi mânăstiri din ţară cum ar fi: Biserica Sf. Nicolae de la Braşov, Catedrala Alba Iulia, Mânăstirea Cozia , Mânăstirea Horezu, etc. Chiar preţurile machetelor variază între 150-200 euro, munca nu este recompensată. Ionel Traian ne-a declarat:,,Trebuie foarte multă răbdare şi imaginaţie. Trebuie respectată proporţia de material. Eu lucrez cu lemn de anin, tei, cireş şi plută. E foarte multă migală. La o machetă cum este Catedrala de la Timişoara am lucrat o lună de zile. Nu fac o activitate profitabilă din aşa ceva ceea fac este doar din pasiune.,,
Constantin Manoli din Vâlcea lucrează sculptură din lemn mai ales linguri şi furci de tors. Preţul unei furci variază între 10 lei- 100 de euro. La o furcă munceşte 8-10 zile iar la o lingură câteva zile în funcţie de model. C. Manoli ne-a declarat: ,,Pentru mine sculptura este o pasiune transformată în viciu. Dimineaţa după ce fac înviorare intru în atelier şi lucrez 12-14 ore pe zi însă nu mă simt obosit. M-am învăţat să dialoghez cu lemnul. Nu fac această activitate pentru bani simt un refugiu în munca mea. Îmi place să colind prin lume şi să vorbesc cu oamenii. Aş învăţa cu plăcere orice tânăr care şi ar dori acest lucru, însă tinerii din ziua de azi nu ştiu nici măcar că existăm. Ei au alte vicii.,,
Maria Lătăreţu din comuna Măldăreşti, judeţul Vâlcea se ocupă cu ţesutul covoarelor olteneşti din anul 1972 şi nu ar renunţa la această activitate nici în ruptul capului: ,,Nici nu mă gândesc că aş putea face altceva. Fac covoare de peste 30 de ani. Cunosc fiecare detaliu. Lucrez cu ghergheful şi bătătorul. Când sunt gata le finisez. Preţul lor este în funcţie de mărime şi colorit. La un covor lucrez aproape două luni câte 20 cm pe zi,,. Cel mai scump covor costa 8,5 milioane de lei.
Autorităţile locale consideră că prin organizarea Târgului Meşteşugarilor Populari, tinerii să fie sensibilizaţi şi să ducă mai departe aceste meşteşuguri.