Amenajarea hidroenergetică a Jiului pe sectorul Bumbești-Livezeni de către Hidroelectrica este contestată de organizațiile de mediu, o decizie a Tribunalului București fiind așteptată vineri, 5 mai 2017. Ecologiștii susțin că proiectul va duce la dispariția Jiului pe toată lungimea Defileului, implicit a florei și faunei. Investiția începută în 2003 ar fi trebuit finalizată în șapte ani, ceea ce nu s-a întâmplat din lipsa fondurilor. Între timp zona a fost declarată arie protejată, legislația pentru protecția mediului a devenit mai dură, dar Hidroelectrica a reluat lucrările în 2016, în baza unei autorizații emise de Consiliul Județean Hunedoara, fără a avea un nou aviz de mediu.

Tribunalul București a luat în pronunțare dosarul nr. 30624/3/2016 prin care asociațiile de mediu Bankwatch Romania, Neuer Weg și Energy Justice încearcă să obțină suspendarea autorizației de construire emisă în 2016 de CJ Hunedoara și care a permis Hidroelectrica să reia lucrările la complexul energetic ce presupune devierea Jiului prin galerii subterane în scopul producerii de energie.

Ce presupune proiectul

Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești a fost deja realizată în proporție de 80%, dar efectele asupra mediului vor fi grave după punerea în funcțiune. Jiul va fi deviat prin două aducțiuni subterane, una cu lungimea de 7 kilometri și diametru interior de 3,8 metri pe traseul Livezeni-Dumitra, alta pe traseul Dumitra-Bumbești de 12,5 kilometri lungime si diametrul interior de 4,00 metri. În albia naturală a Jiului va mai rămâne doar un debit de 2,7 mc/sec, de opt ori mai mic decât acum. Investiția este completată de un baraj cu microhidrocentrală amplasat la Livezeni, la intrarea in defileu, care permite acumularea unui volum de apa de 130.000 mc, precum și de o centrala supraterană echipată cu 3 grupuri Francis, pentru un debit total instalat de 36 mc/s, si putere instalata de 40,5 MW. Complexul energetic va avea o capacitate anuală de 259 GWh.

„Este cel mai nociv proiect de distrugere a naturii implementat în România postdecembristă”, a spus biologul Călin Dejeu pentru digi24. Proiectul ar afecta semnificativ cel puțin speciile ocrotite de pești din Jiu (care vor dispărea), populația de vidre (care va fi decimată) și habitatul prioritar 91E0 (arinișul) care formează o galerie în cele două treimi inferioare ale defileului și care, habitat riparian fiind, depinde de regimul hidrologic natural al Jiului. Directorul APM Gorj, Nicolae Giorgi, a explicat că nu era nevoie de o nouă autorizație de mediu, deoarece Hidroelectrica nu a modificat proiectul inițial.

Guvernanții îi ignoră pe ecologiști

Autorizația de mediu obținută la începutul lucrării a fost dată cu valabilitate până la final, doar că termenul de realizare nu a fost respectat, iar între timp acolo a fost declarată arie protejată. Biologul Dejeu consideră lucrările ilegale căci „conform OUG 57/2007, în parcurile naționale sunt permise doar activități tradiționale” și „în siturile Natura 2000 constituie infracțiuni activitățile care pot să genereze deteriorarea habitatelor și perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective”.

Asociației „Efectul Fluture” care a depus o plângere la Agenția Protecția Mediului Gorj i s-a răspuns că „nu îndeplinește condițiile plângerii prealabile” și că plângerea a fost introdusă „tardiv, la 14 ani de la începerea proiectului”. APM Gorj spune că avizul de mediu este valabil pe întreaga durată a proiectului, chiar dacă între timp regimul terenului s-a schimbat și au mai apărut și Directive europene aplicabile. „Ultima autorizație de construire, nr. 7/23.02.2016, a fost emisă de către Consiliul Județean Hunedoara strict ilegal, fără un nou certificat de urbanism și fără punctul de vedere al autorității de mediu competente, ANPM”, spune biologul Dejeu, citat de digi24.ro.

Nemulțumit, el a depus plângere penală: „Am scris o petiție-denunț, pe care am trimis-o, cu mii de semnături, la Parchetul General, care nici măcar nu a înregistrat-o, ci a dat-o la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care a înregistrat-o, dar a trimis-o la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, de unde a ajuns la Poliția din Bumbești-Jiu, care a pasat-o la Comisariatul Gorj al Gărzii Naționale de Mediu, unde s-a îngropat”.

COSTURI

Lucrările demarate în 2003-2004 au fost întrerupte în iulie 2011, stadiul realizării de atunci fiind de 65%. În decembrie 2015 a fost semnat actul adițional pentru restul de lucrări, valoarea fiind de 67.545.674 euro. Remus Borza, lichidatorul Hidroelectrica, spunea la avea vreme, când a fost pe Defileu, că până la reluarea lucrărilor fuseseră deja decontate lucrări de 134 de milioane de euro și ar mai fi fost un rest de 110 milioane de euro, pe care l-a „recalibrat”.

Galerie foto